Iartă-mă, dacă ți-e vrerea,
De nu, fă ce vrei cu mine!
Sunt un simplu om ce n-are
Însușirile divine.
Trec prin timp spre a cunoaște
Rostul existenței mele
Și, cu voie fără voie,
Fac mai bune sau mai rele.
Pe cărarea înfundată
Mersul mi-e greoi, vezi bine,
Mă ridic de mă împiedic,
Cu încredere în Tine!
Cred că fiecare lucru
Are-n lume rostul său,
Multe nu le pot pricepe
Sau le înțeleg mai greu.
Toate câte-n tolba vieții
Mi le-ai pus, le-am acceptat,
Nu m-am răzvrătit, știi bine!
Nu m-am plâns, n-am întrebat,
Însă de mi-ai dat în viață
Să mă chinui peste poate
Dă-mi, Te rog, atunci putere
Să le pot răzbi pe toate.
Lasă-mi inimii credința,
Dă-mi curaj nestăvilit,
Ca s-aducă alinare
Sufletului chinuit.
Iar în clipa cea din urmă
Când din ghem s-o rupe ața,
Să-mi închei fără regrete
Socotelile cu viața.
O rugăciune atât de frumoasă încât subscriu din toată inima și cu toată credința!
Mulțumesc frumos! ?☕️?
Te felicit pentru tot frumosul pus în versuri, draga mea!
Mulțumesc frumos draga mea Potecuță ? O seară liniștită??☕️?!
Foarte frumos! Felictari draga mea 😉
Te felicit, draga mea!
Iar am probleme cu WP, primul comentariu a dispărut.
Off, oare de ce toate astea? Îmi pare tare rău! Seară liniștită??
https://youtu.be/yTEr–T3kV0
https://anitanna.wordpress.com/pagina-pensionarilor/
………………………………………….
Foarte frumos ce faci!
Bună ziua draga mea ? Mulțumesc frumos! Și la tine este tare frumos! Weekend cu bucurii!☕️??