Și Ne Iubim…?

Și ne iubim c-o patimă nebună,
Trăind, mereu, același început,
Te-alung din gândul meu, apoi te caut,
Strigându-ne atunci când ne-am pierdut.

Mi-e cald … mi-e frig … mi-e bine … iar mă doare,
Ne biciuim cu vorbe … mint … mă minți …
Pierduți, apoi, într-o îmbrățișare
Ne regăsim, ca doi copii cuminți.

Și iar te-alung … și iar te chem … O, Doamne!
De s-ar sfârși odată acest chin,
Să nu mai simt, sărutului tău, gustul,
Care nu e nici miere, nici venin.

Ca un blestem mi-ai apărut în viață,
Iar eu nu am putut să mă ascund,
De-aș fi avut de-ales să beau otravă,
Aș fi băut paharul pân* la fund.

Plâng nopți în șir că nu-mi găsesc puterea,
Nici să renunț, nici iadului să-i cer,
Ștergându-ți, pe vecie, datoria,
Să nu mi te mai țină prizonier …

Și, cum să fac? Învață-mă, Tu, Doamne!
Doar Tu le știi, pe toate, cel mai bine ! …
Când, să renunț, ar însemna să-mi lepăd
O jumătate-a inimii din mine…

2 thoughts on “Și Ne Iubim…?

Sunt zeci, sute, mii de motive ca să zâmbești, iar tu rămâi cel mai bun dintre ele! Cu respect Ileana