“Și, vai, din toate-acestea ce ne rămâne nouă? Doar ciorna unui tandru certificat de-amor. Din patru părți spre tine, ca și spre mine, plouă și pașii noștri-n noapte mai stăruie și mor.
…….……..………………………
Și, vai, din toate-acestea ce ne rămâne nouă? Dobânzi pe toată viața și rate am făcut. Plătind nefericirea, cinstit și pe din două, cu toată fericirea luată împrumut.
Se prăbușesc frunzișuri făcându-și semnul crucii. Halucinante umbre pe noi au coborât. E toamnă și comisii de filozofi bat nucii… Ce ne rămâne nouă decât un gust și-atât?”
(Când filozofii bat nucii – Adrian Păunescu)
Îl tot redescoperim pe Păunescu…
Adevărat! ?
Seară frumoasă?
Frumos și autentic scria stimabilul uneori.
Daa! ?
O zi frumoasă ! ☕️?
Mă bucură şi mă înfioară de câte ori îl citesc.
Pentru mine este un Erou ! Citesc și totul are asemănări vremurilor…
O zi frumoasă draga mea ?