De Tot Ce Simt, Să Mă Dezbrac 😉

Ce mult aș vrea să mă ascund de tine!
De minte, chiar de tot, să fiu sărac,
Un biet nebun care-a uitat de sine,
Iar, de ce simt, să pot să mă dezbrac.
Să nu te văd mărșăluind prin gânduri
Sau scormonindu-mi inima din piept,
Să nu mă las, ca în atâtea rânduri,
Cerșindu-ți mângâierea, să aștept.
Te-ai strecurat, ca un venin, în sânge,
Acestei boli nu i-am găsit un leac,
Îmi ești la fel ca haina ce mă strânge,
Pe care nu am cum să mi-o desfac.
Nebun să fiu și, cine-am fost odată
Să nu mai știu, să umblu fără rost,
Iar umbra ta, în veci, să nu mai poată
Să afle unde-mi caut adăpost.
Pierdut, desculț în ploaie, să mă poarte
Fantasmele ce-mi fredonează-n gând
Iar, nepăsându-mi că e zi sau noapte,
S-alerg la braț cu vântul, tremurând.
Doar iarba să îmi fie așternutul
Și cerul să îmi țină adăpost,
Iar viața să renunțe ca tributul
Să i-l mai dau, iubită că mi-ai fost…
Dă-mi, Doamne, Tu, un strop de mângâiere,
Și nebunia poate fi un leac,
Nu vreau pe lumea asta vreo avere,
Vreau doar, de tot ce simt, să mă dezbrac!

22 thoughts on “De Tot Ce Simt, Să Mă Dezbrac 😉

  1. Faina poezia pacat ca a trebuit sa ma lupt cu zapada, Mosu, renii ca sa pot sa citesc! Poate pe computer arata bine dar pe celular e crima! (e doar o parere nu am dat cu parul)

          1. Ileana noi ca neam avem tendinta sa luam orice critica personal! Ma bucur ca nu-i cazul tău dar crede-ma nu faci parte din majoritate!😉

Sunt zeci, sute, mii de motive ca să zâmbești, iar tu rămâi cel mai bun dintre ele! Cu respect Ileana