Valentine’s Day Sau Marketingul Emoției 🤔

Ați auzit vreodată de ziua temperamentului? De ziua percepției? Dar de ziua memoriei? My best guess este că nu. În acest caz, cum își câștiga legitimitatea o zi precum cea a îndrăgostiților? Sau, dimpotrivă, ar trebui să încadrăm minunatul Valentine’s day de import în categoria unor zile precum ziua mamei, ziua copilului, ziua mersului pe bicicletă sau a bolnavilor de cancer? Ce este atât de universal în ideea de a fi îndrăgostit încât aceasta să fie transformată în sărbătoare?
Într-adevăr, nu se poate contesta universalitatea dragostei, însă este acesta un motiv suficient pentru a dedica emoției respective o zi? Și încă una internațională?
În ideea de zi internațională a ceva se ascunde atât o dorință de a celebra cu sinceritate acel ceva anume, dar și consecința acestei dorințe: inevitabila nivelare a semnificației autentice a emoției prin transformarea acesteia în produs comercial. Iar produsele comerciale sunt menite a semnifica prin “procură” tot ceea ce noi, prin propria noastră prezență, ar trebui să comunicăm persoanei iubite. Potrivit acestui raționament, o inimă “I love you” cumpărată de la hypermarket, posibil la reducere, ar trebui să compenseze intervale îndelungate de absență, multiplele insatisfacții cu care l-am alimentat pe partener de-a lungul anului. Pe scurt, este vorba de un alibi, de o formalitate. Ce învățăm de aici? Simbolurile dragostei se cumpără, se vând, și încap foarte bine în același cărucior de cumpărături alături de lapte și de detergentul de vase. Totul se brand-uiește, totul este bun de consum. Nimeni nu vrea să împuțineze că esența ceea ce omul trăiește în emoție sau în sentiment. Ceea ce am vrut să subliniez este stupiditatea faptului de a transforma emoția ca atare într-un pretext de a vinde și de a cumpăra produse brand-uite sub numele dragostei.
Cât despre sfatul sau indicația de a “iubi în stilul dulce românesc”… habar nu am ce este aia, dar suna cel puțin amuzant. Nu am auzit vreodată ca românul să se remarce printr-un stil dulce al iubitului. Iartă-mi cinismul, însă brandul de țară al României este mâncatul de sarmale. Iar ziua îndrăgosților, fie și ca Dragobete, a devenit mai vizibilă numai pe fondul importului masiv de Valentine’s day.

Autor: Admin

14 thoughts on “Valentine’s Day Sau Marketingul Emoției 🤔

  1. Și da și nu! Tineri din ziua de azi, percep altfel, nu se tine cont de ziua cui, doar e democrație nu? Ești răutăcioasă cu străinătățurile, sau mi se pare mie?
    Oricum, io văd că totul se brănduiește în ziua de azi… hii

    1. Fiecare cu părerea lui 😏, nu am nimic cu sărbătoarea, doar că comerțul cumpăra iubire de o zi. Iubirea e din suflet și trebuie sărbătorită clipă de clipă cu înțelegere, respect s.a.m.d….😏

  2. Romanilor, si Nu doar lor, le place la nebunie sa importe orice considera ei ca este “de bon ton”, un fel de imitatie nechibzuita din snobism : Daca francezii au imprumutat aceasta “Valentine’s Day”, noi de ce nu? Sau : Uite ca s-a raspandit peste tot sarbatorirea, sa nu fim mai prejos!. Desigur, Nr 1 in toata povestea este castigul, sunt afacerile comerciale cu tot ce tine de acest obicei : cadouri, flori, bomboane, card-uri, etc.
    In alte cuvinte : Traiasca consumerismul si in Romania!
    O saptamana cu senin in suflet iti doresc!

Sunt zeci, sute, mii de motive ca să zâmbești, iar tu rămâi cel mai bun dintre ele! Cu respect Ileana