🍂Pustiu…✍

Octombrie, lacustru, se scurge-ncet din cer
Și streșine oftează cu lacrimi reci și grele,
Se tânguie văzduhul, avan miroase-a ger
Și tu îți cânți pustiul deasupra umbrei mele.
E ziua tot mai scurtă și palidă lumina,
Cad frunze ca o cobe, îngreunând pământul.
Pe dealuri părăsite stăpână-i doar rugina,
Iar eu îmi cânt pustiul cu ploaia și cu vântul.
Arar se-aud în șoaptă cuvinte-nfiorate,
Adoarme lesne seara și stinge vâlvătaia,
Avem pe zi ce trece mâini tot mai înghețate
Și ne cântăm pustiul și goală ni-i odaia.

Author: Admin

2 thoughts on “🍂Pustiu…✍

Sunt zeci, sute, mii de motive ca să zâmbești, iar tu rămâi cel mai bun dintre ele! Cu respect Ileana